Creșterea recentă a provocărilor și interdicțiilor de carte în Statele Unite a stârnit îngrijorări în rândul educatorilor, bibliotecarilor și susținătorilor libertății de exprimare. Potrivit unui raport al Asociației Bibliotecilor Americane (ALA), a existat o creștere semnificativă a provocărilor la adresa cărților care explorează teme de rasă și experiențe LGBTQ+. Această escaladare a interdicțiilor de carte a dus la discuții despre rolul cenzurii și impactul potențial asupra libertății de a citi.
Un exemplu evidențiat în raport este cazul orașului Clayton, Missouri, unde o ediție ilustrată a "Poveștii slujitoarei" de Margaret Atwood a fost inițial inclusă în bibliotecile liceelor. Cu toate acestea, după ce legislatorii din Missouri au adoptat o lege în 2022 care a impus amenzi și posibil închisoare pentru permiterea materialelor sexuale explicite pe rafturile bibliotecilor, districtul a reconsiderat și a retras cartea. Acest incident reflectă tendința crescândă a parlamentarilor de a lua în considerare noi pedepse pentru distribuirea cărților considerate inadecvate.
Creșterea numărului de contestații și interdicții de carte nu se limitează la Missouri. În întreaga țară, bibliotecile publice și școlare s-au confruntat cu plângeri din partea membrilor comunității și a organizațiilor conservatoare. Multe dintre aceste provocări implică cărți care prezintă teme rasiale și LGBTQ+, cum ar fi "The Bluest Eye" a lui Toni Morrison și memoriile Maiei Kobabe, "Gender Queer". Controversa din jurul acestor cărți a dus la autocenzură, deoarece bibliotecarii și educatorii se tem de consecințele potențiale ale distribuirii materialelor care pot fi considerate ofensatoare.
Parlamentarii din mai mult de 15 state au introdus proiecte de lege pentru a impune sancțiuni dure bibliotecilor și bibliotecarilor. De exemplu, Utah a adoptat o legislație în martie care împuternicește procurorul general al statului să aplice un nou sistem de contestare și eliminare a cărților "sensibile" din mediul școlar. Idaho are în vedere, de asemenea, un proiect de lege care ar permite procurorilor să aducă acuzații împotriva bibliotecilor care nu mută materiale "dăunătoare" departe de copii.
Aceste evoluții recente au ridicat îngrijorări în rândul susținătorilor libertății de exprimare și al organizațiilor precum Asociația Bibliotecilor Americane. Ei susțin că aceste legi sunt concepute pentru a limita protecția juridică de care bibliotecile s-au bucurat de zeci de ani. Începând cu anii 1960, bibliotecile și educatorii au fost în mare parte scutiți de procese sau acuzații penale legate de distribuirea materialelor către copii. Cu toate acestea, valul recent de legislație încearcă să conteste aceste protecții, lăsând bibliotecarii și educatorii vulnerabili la consecințele juridice.
Problema din centrul acestor dezbateri este cum să definim termeni precum "obscen" și "dăunător". Criticii susțin că atacurile asupra cărților cu teme LGBTQ+ sunt încercări de a suprima vizibilitatea și cunoștințele despre viața și experiențele persoanelor LGBTQ+. Ei consideră că aceste provocări sunt atacuri la adresa libertății de a citi și a dreptului de acces la diverse perspective și voci.
Deși niciun bibliotecar sau educator nu a fost închis ca urmare a acestor legi, teama de potențiale consecințe legale a dus la autocenzură. Bibliotecarii și educatorii iau decizii dificile cu privire la materialele pe care să le includă în colecțiile lor, adesea greșind din prudență pentru a evita controversele și problemele legale.
Impactul interdicțiilor și provocărilor legate de cărți depășește bibliotecile și comunitățile individuale. Aceasta ridică întrebări cu privire la implicațiile mai largi pentru libertatea intelectuală și capacitatea de a accesa literatură diversă. Criticii susțin că aceste legi înăbușă creativitatea, limitează oportunitățile educaționale și perpetuează o cultură a cenzurii.
Pe măsură ce dezbaterea continuă, este esențial să se ia în considerare potențialele efecte pe termen lung ale acestor legi asupra educației, libertății intelectuale și dreptului de acces la diverse perspective. Viitorul libertății de a citi depinde de găsirea unui echilibru între protecția copiilor și păstrarea principiilor fundamentale ale libertății intelectuale și ale accesului liber la informații.